La multi ani dragii mei. Am luat o pauza mai lunga de la scris dar iata ca o campanie Blogawards ma pune iar pe treaba, in primul rand pentru ca ma intereseaza mult subiectul.
Este vorba despre portalul Afacerilemn.ro , portal ce isi propune sa promoveze industria lemnului in Romania, si, cel mai important aspect in opinia mea, sa faciliteze expunerea pe piata, firmelor serioase si responsabile din aceasta industrie.
Personal stiu ca, daca spui lemn in Romania, te gandesti direct la o industrie gri, la paduri taiate, la nenorocirile pe care le vedem in special la ProTv in cadrul emisiunii "Romania, Te iubesc".
Sunt din zona Moldovei , nu din tara paielor cum se mai spune prin Botosani, Vaslui si Iasi, ci din Bacau unde avem paduri si lemn. Acum e din ce in ce mai trist in zonele de munte, paduri taiate, rumegus pe malul raurilor, gatere aparute peste noapte in fiecare satuc. Asta e partea urata a industriei lemnului in Romania.
Salut initiativa Afacerilemn.ro in primul rand pentru ca daca stimulam firmele serioase , care lucreaza legal, cu timpul , se vor vedea efectele si pe muntii din ce in ce mai goi.
Lasand la o parte problemele sistemului, cred ca e mare nevoie de un soi de Yellow Pages pentru produse din lemn. Eu unul cel putin imi doresc asta. Lemnul in viziunea mea este un material foarte important si cred ca va reveni in forta in anii urmatori.
Cand va veni primul copil in familia mea, ne vom muta la casa. Voi lasa fara nici un regret apartamentul in urma si voi construi o casa. Casa va fi evident din lemn.
Sunt ing.constructor si cred ca o casa din lemn este alegerea perfecta pentru mine. Se ridica foarte repede, e mult mai ieftina, nu imi e frica in ea la cutremur si e mult mai permisiva arhitectural. In plus, casa respira. Lemnul tine mii de ani daca e ingrijit. O ignifugare si un tratament antifungic si carii, iar casa se va tine bine zeci de ani.
In plus, daca ma supar in cativa ani si vreau sa ma mut, imi desfac casa si ma mut cu tot cu ea.
Momentan astept momentul cand mi se va umple paharul si ma voi satura de apartamentul de bloc. Pana atunci ma asteapta in weekenduri o casuta de lemn
, cumparata de la o firma de profil, numai buna pentru relaxare in weekend.
Trendul actual e "Go Green", asa ca alegeti lemnul.
Nu mai aruncati banii pe fereasta cu casele clasice. Incercati o casa pasiva, cu structura din lemn.
Incalziti-va cu o centrala cu peleti, si nu mai ardeti gazul de pomana. In loc de scandal pe gaze la Pungesti mai bine ne incalzim cu produse din deseurile din lemn.
Astea fiind spuse, va recomand sa intrati pe Afacerilemn.ro si dati o tura pe acolo. Sigur veti gasi ceva ce va declansa o idee. Platforma e foarte prietenoasa, si intuitiva. Ai nevoie de ceva, nimic mai simplu, gasesti toate categoriile de produse la indemana. Daca ai chef sa cumperi, fa o cerere de oferta si gaseste ce ti se potriveste, indiferent ca ai nevoie de lemn de foc, cherestea, europaleti, perchet sau ce-ti mai trece prin cap. Lemn sa fie.
Cam asta am avut de spus.
1. Imi place lemnul si cred ca ar fi bine sa ne amintim ca e cel mai verde material.
2. Decat case din beton, orientati-va spre case lemn.
3. Acum avem si un portal unde gasim tot ce avem nevoie : Afacerilemn.ro
2 mice conquer the world
duminică, 5 ianuarie 2014
luni, 8 iulie 2013
Vand din casa
Se pare ca in nebunia totala din spatiul virtual romanesc, s-a ajuns ca, chiar daca ai site-uri specializate, un average guy sa nu poata face cateva task-uri simple.
Zilele trecute am observat ca am acumulat ceva lucruri care imi prisosesc asa ca am incercat, ca tot omul care stie sa apese pe taste si sa dea click-uri cu mouse-ul, sa le vand.
Primul lucru, intram pe Okazii.Ro. Intram in cont, dam pe acolo pe butoane, si punem produsul la vanzare. Din pacate, se pare ca acest site, care se pare ca e cel mai mare din Romania, s-a transformat intr-o mare afacere. Oamenii de acolo iti cer un comision in caz ca vei vinde ceva. Mi se pare corect. Problema este ca pentru a avea un produs vizibil trebuie sa ocolesti cam toate regulile de bun simt. Degeaba vreau eu sa vand ceva daca nu bag acelasi produs in 10 categorii, sub 10 denumiri diferite, unele anunturi cu pret fictiv. Produsul tau are sanse minime de a fi gasit la cautare.
Speram sa am mai multe sanse cu Tocmai.ro (ca tot canta Moga despre el non stop) dar acolo nu prea merge sa selectezi exact ceea ce cauti asa ca ceea ce vrei sa vinzi va fi un ingredient intr-o mare supa de alte produse related sau nu.
Poate imi dati voi un sfat cum si ce sa fac.
Pana atunci sunt hotarat sa vand un Hard disk extern toshiba nou nout - 500 gb, o cafetiera la fel nou nouta, nefolosita, Cafetiera Bosch, nu orice ciuruc.
Cam asta e cea mai recenta problema care ma roade pe chelie.
P.S. Striga cineva la mine ca vrea sa-si vanda si ceasul Moschino. Internetule, te mananc.
Zilele trecute am observat ca am acumulat ceva lucruri care imi prisosesc asa ca am incercat, ca tot omul care stie sa apese pe taste si sa dea click-uri cu mouse-ul, sa le vand.
Primul lucru, intram pe Okazii.Ro. Intram in cont, dam pe acolo pe butoane, si punem produsul la vanzare. Din pacate, se pare ca acest site, care se pare ca e cel mai mare din Romania, s-a transformat intr-o mare afacere. Oamenii de acolo iti cer un comision in caz ca vei vinde ceva. Mi se pare corect. Problema este ca pentru a avea un produs vizibil trebuie sa ocolesti cam toate regulile de bun simt. Degeaba vreau eu sa vand ceva daca nu bag acelasi produs in 10 categorii, sub 10 denumiri diferite, unele anunturi cu pret fictiv. Produsul tau are sanse minime de a fi gasit la cautare.
Speram sa am mai multe sanse cu Tocmai.ro (ca tot canta Moga despre el non stop) dar acolo nu prea merge sa selectezi exact ceea ce cauti asa ca ceea ce vrei sa vinzi va fi un ingredient intr-o mare supa de alte produse related sau nu.
Poate imi dati voi un sfat cum si ce sa fac.
Pana atunci sunt hotarat sa vand un Hard disk extern toshiba nou nout - 500 gb, o cafetiera la fel nou nouta, nefolosita, Cafetiera Bosch, nu orice ciuruc.
Cam asta e cea mai recenta problema care ma roade pe chelie.
P.S. Striga cineva la mine ca vrea sa-si vanda si ceasul Moschino. Internetule, te mananc.
vineri, 5 iulie 2013
zoom on f64.ro cu 5000 EURO
Ma bag si eu la leapsa de pe blogatu.ro tema de azi atragandu-ma in mod deosebit. Cum as cheltui 5000 de euro pe cel mai tare magazin foto video din Romania, F64.ro
Anul trecut m-a lovit rau de tot, dupa cativa pumni mai discreti, pasiunea pentru fotografie. Bun asa, veti spune, insa toti stiu ca nu vei avea cum sa pozezi nimic daca nu ai obiectul muncii. In criza de timp, mai ales pentru ca am vorbit despre ideea asta a mea cu partenera mea la toate, am decis amandoi sa dam pe fast forward cautarile de aparate si am inceput sa scanam internetul cat de bine am putut.
Dupa vreo doua zile, am fost putin deziluzionat de lipsa de informatie de care sufeream si am dat cu banul intre vreo 3 aparate. A cazut pe muchie asa ca l-am ales pe al doilea. Am luat cardul de credit, am strans putin din fese si am dat click-ul in urma caruia am devenit posesorul primului meu aparat foto.
La un an dupa acea experienta cred ca am mai multa rabdare si as vrea ca urmatorul sa fie ales dupa o cautare serioasa, cu atentie la detalii si mai ales, l-as lua de la F64. De ce de la ei? Pai simplu, as merge undeva unde as putea primi niste informatii pertinente, unde cei care imi vand ceva nu sunt aceiasi care se pricep si la masini de spalat sau expresoare.
Astea fiind spuse, sa deschidem usa magazinului si sa dam un ochi.
Pasul 1. Primii bani s-ar duce pe aparat. Cu siguranta ar fi un DSLR. As fi absurd sa il iau pe cel mai ieftin asa ca probabil grosul banilor s-ar investi aici. Cum sunt fan CANON probabil ca nu as opta pentru Nikon desi stiu ca cei mai multi prieteni ai mei spun ca e mai bun. Parerea mea e ca daca stai sa compari doi giganti vei gasi mereu plusuri si minusuri dar niciodata nu vei vedea o diferentiere clara.
As lua un kit facut de cei de la F64. Raportul calitate pret e bun si ma ajuta ca se gandesc ei la alte eventuale nevoi. Canon EOS 6D body + EF40mm +SD 16Gb Delkin 163X +monopied Giottos MV8280+ rucsac Canon 300EG - link AICI. Am economisit si ceva bani, undeva in jur de 20%.
Cred ca asta imi place cel mai mult la ei, faptul ca au reduceri la greu.
Pasul 2. Obiectiv. Obligatoriu 2 bucati. Acum ma bucur ca am ales Canon pt ca la obiectivele lor mai primesc si 10% sub forma de cupon sa mai imi iau ceva.
Primul ar fi Canon EF 70-200mm f/4L IS USM, si al doilea, Canon EF 24-105mm f/4L IS USM. Cu astea doua as fi acoperit indiferent de situatie. Au stabilizare de imagine, aparatul ducan lipsa.
Sa facem un calcul: obiective 10297 lei + pachet camera 8479 lei = 18776 lei. Mai am ceva rest de cheltuiala.
Pasul 3. Diverse. As lua un trepied, pentru a putea face poze fara sa ma tem ca imi tremura mana, mai ales daca sunt nervos sau daca e frig afara (279 lei). Card am din pachet. Era sa uit ca imi trebuie si un blitz (1059 lei, tot la pachet cu acumulatori).
Pasul 4. La final , as cumpara primul lucru care mi-l doresc in momentul de fata. Un curs de fotografie. Cred ca este cel mai important. Degeaba as avea 5000 de euro investiti in aparatura daca nu as sti ce sa fac. Imi place sa invat si cred ca mi-ar fi de folos mai mult decat orice altceva. 700 lei e un pret mic pentru ceea ce poti invata sa faci.
Cam asta as face eu daca mi-ar da cineva 5000 de euro pentru pasiunea mea. Pana acum totalul ar fi de 19785 lei. Daca veti aduna toate sumele nu v
eti fi de acord cu mine dar daca scadem 10% de la obiective iese treaba.
Ar ramane cam 2400 lei. Probabil ca acestia din urma i-as baga in filtre sau ce mi-ar mai zice baietii de la F64. Probabil ca ei mi-ar mai da idei dar asta este, avem un buget.
V-am pupat si fotografiati tot ce prindeti.
Anul trecut m-a lovit rau de tot, dupa cativa pumni mai discreti, pasiunea pentru fotografie. Bun asa, veti spune, insa toti stiu ca nu vei avea cum sa pozezi nimic daca nu ai obiectul muncii. In criza de timp, mai ales pentru ca am vorbit despre ideea asta a mea cu partenera mea la toate, am decis amandoi sa dam pe fast forward cautarile de aparate si am inceput sa scanam internetul cat de bine am putut.
Dupa vreo doua zile, am fost putin deziluzionat de lipsa de informatie de care sufeream si am dat cu banul intre vreo 3 aparate. A cazut pe muchie asa ca l-am ales pe al doilea. Am luat cardul de credit, am strans putin din fese si am dat click-ul in urma caruia am devenit posesorul primului meu aparat foto.
La un an dupa acea experienta cred ca am mai multa rabdare si as vrea ca urmatorul sa fie ales dupa o cautare serioasa, cu atentie la detalii si mai ales, l-as lua de la F64. De ce de la ei? Pai simplu, as merge undeva unde as putea primi niste informatii pertinente, unde cei care imi vand ceva nu sunt aceiasi care se pricep si la masini de spalat sau expresoare.
Astea fiind spuse, sa deschidem usa magazinului si sa dam un ochi.
Pasul 1. Primii bani s-ar duce pe aparat. Cu siguranta ar fi un DSLR. As fi absurd sa il iau pe cel mai ieftin asa ca probabil grosul banilor s-ar investi aici. Cum sunt fan CANON probabil ca nu as opta pentru Nikon desi stiu ca cei mai multi prieteni ai mei spun ca e mai bun. Parerea mea e ca daca stai sa compari doi giganti vei gasi mereu plusuri si minusuri dar niciodata nu vei vedea o diferentiere clara.
As lua un kit facut de cei de la F64. Raportul calitate pret e bun si ma ajuta ca se gandesc ei la alte eventuale nevoi. Canon EOS 6D body + EF40mm +SD 16Gb Delkin 163X +monopied Giottos MV8280+ rucsac Canon 300EG - link AICI. Am economisit si ceva bani, undeva in jur de 20%.
Cred ca asta imi place cel mai mult la ei, faptul ca au reduceri la greu.
Pasul 2. Obiectiv. Obligatoriu 2 bucati. Acum ma bucur ca am ales Canon pt ca la obiectivele lor mai primesc si 10% sub forma de cupon sa mai imi iau ceva.
Primul ar fi Canon EF 70-200mm f/4L IS USM, si al doilea, Canon EF 24-105mm f/4L IS USM. Cu astea doua as fi acoperit indiferent de situatie. Au stabilizare de imagine, aparatul ducan lipsa.
Sa facem un calcul: obiective 10297 lei + pachet camera 8479 lei = 18776 lei. Mai am ceva rest de cheltuiala.
Pasul 3. Diverse. As lua un trepied, pentru a putea face poze fara sa ma tem ca imi tremura mana, mai ales daca sunt nervos sau daca e frig afara (279 lei). Card am din pachet. Era sa uit ca imi trebuie si un blitz (1059 lei, tot la pachet cu acumulatori).
Pasul 4. La final , as cumpara primul lucru care mi-l doresc in momentul de fata. Un curs de fotografie. Cred ca este cel mai important. Degeaba as avea 5000 de euro investiti in aparatura daca nu as sti ce sa fac. Imi place sa invat si cred ca mi-ar fi de folos mai mult decat orice altceva. 700 lei e un pret mic pentru ceea ce poti invata sa faci.
Cam asta as face eu daca mi-ar da cineva 5000 de euro pentru pasiunea mea. Pana acum totalul ar fi de 19785 lei. Daca veti aduna toate sumele nu v
eti fi de acord cu mine dar daca scadem 10% de la obiective iese treaba.
Ar ramane cam 2400 lei. Probabil ca acestia din urma i-as baga in filtre sau ce mi-ar mai zice baietii de la F64. Probabil ca ei mi-ar mai da idei dar asta este, avem un buget.
V-am pupat si fotografiati tot ce prindeti.
joi, 4 iulie 2013
Paraseste trotuarul
Sunt sofer de 10 ani.
Atunci abia incepea nebunia cu masinile si cum nu aveam masina mea personala imi aduc aminte cum eram nevoit sa ma rog de tata sa-mi dea si mie voie sa fac o tura prin oras singur. Omul, cu capul pe umeri ma refuza de cele mai multe ori spunandu-mi ca cel mai bine ar fi sa merg cu el in dreapta pentru a-mi mai da cate un sfat.
Ideea e ca mi-a prins bine. Nu am avut incidente in trafic de 10 ani. Nu numai ca nu am gresit eu ( am mai gresit dar nu greseli mari) dar sfaturile lui m-au ajutat si ma ajuta sa previn unele probleme ce pot aparea din vina altora.
Am descoperit site-ul asta, Permis de Conducere, care imi lasa o parere foarte buna din mai multe motive.
In primul rand, contine foarte multe resurse necesare obtinerii permisului de conducere. Numai eu stiu cate chestionare am facut si cat am studiat codul rutier pentru a lua maximul la proba de sala. Aici gasesti cam tot ce-ti trebuie, doar vointa sa ai.
In primul rand, ai la dispozitie un simulator de chestionare pentru proba teoretica si cum repetitia este mama invataturii cred ca fiecare dintre noi, atat cei ce aspira la calitatea de sofer cat si cei care au state vechi in spatele volanului, ar trebui sa aruncam un ochi pe acolo.
In al doilea rand, exista o sectiune unde poti accesa un curs de legislatie rutiera, explicat bine, pe intelesul tuturor. Acesta e foarte util nu numai pentru a fi in legalitate ci si pentru a nu fi luat pe ocolite cu explicatii anapoda de unul sau de altul.
Astea cu invatatul sunt foarte bune insa cel mai mult imi place la pdc.ro ca are un numar mare de articole pentru a te transforma intr-un sofer mai bun. Cred ca asta face diferenta intre Permis de Conducere si alte site-uri similare. Aici ai ce invata chiar daca esti de 40 de ani cu volanul in mana sau doar te gandesti sa incepi scoala de soferi. Niciodata nu ai cum sa fii pregatit pentru diferitele incercari pe care le vei trai la volan, asa ca cel mai bine este sa ai o informatie stocata acolo in cap, care sa te poata ajuta in caz de ceva.
Cum sa conduci in munti difera de cum trebuie sa conduci la mare vara. Cum sa te mentii alert la volan sau cum sa iti pregatesti masina de primavara. Tot felul de sfaturi si idei pentru a fi mai in siguranta si pentru a face din experienta condusului o placere.
Ma bucur ca am gasit acest site prin intermediul blogawards.ro, mai ales pentru ca stiu cum e sa nu iti placa sa conduci. Vad asta la iubita mea care are permisul de 9 ani si totusi stie exact cati km a parcurs (vreo 50). Poate ca dupa ce va citi ce scrie pe acolo nu va mai avea teama pe care o are cand vine vorba de tinut volanul in mana. In sfarsit am un aliat in acest site.
Vizitati cu incredere Permis-de-conducere.ro pentru ca aveti doar de castigat. Smecheria nu e sa conduci cu viteza sau incet. Smecheria e sa conduci bine, sa-ti faca placere si tie si pasagerilor, si sa fiti in siguranta.
Drive Carefully.
Atunci abia incepea nebunia cu masinile si cum nu aveam masina mea personala imi aduc aminte cum eram nevoit sa ma rog de tata sa-mi dea si mie voie sa fac o tura prin oras singur. Omul, cu capul pe umeri ma refuza de cele mai multe ori spunandu-mi ca cel mai bine ar fi sa merg cu el in dreapta pentru a-mi mai da cate un sfat.
Ideea e ca mi-a prins bine. Nu am avut incidente in trafic de 10 ani. Nu numai ca nu am gresit eu ( am mai gresit dar nu greseli mari) dar sfaturile lui m-au ajutat si ma ajuta sa previn unele probleme ce pot aparea din vina altora.
Am descoperit site-ul asta, Permis de Conducere, care imi lasa o parere foarte buna din mai multe motive.
In primul rand, contine foarte multe resurse necesare obtinerii permisului de conducere. Numai eu stiu cate chestionare am facut si cat am studiat codul rutier pentru a lua maximul la proba de sala. Aici gasesti cam tot ce-ti trebuie, doar vointa sa ai.
In primul rand, ai la dispozitie un simulator de chestionare pentru proba teoretica si cum repetitia este mama invataturii cred ca fiecare dintre noi, atat cei ce aspira la calitatea de sofer cat si cei care au state vechi in spatele volanului, ar trebui sa aruncam un ochi pe acolo.
In al doilea rand, exista o sectiune unde poti accesa un curs de legislatie rutiera, explicat bine, pe intelesul tuturor. Acesta e foarte util nu numai pentru a fi in legalitate ci si pentru a nu fi luat pe ocolite cu explicatii anapoda de unul sau de altul.
Astea cu invatatul sunt foarte bune insa cel mai mult imi place la pdc.ro ca are un numar mare de articole pentru a te transforma intr-un sofer mai bun. Cred ca asta face diferenta intre Permis de Conducere si alte site-uri similare. Aici ai ce invata chiar daca esti de 40 de ani cu volanul in mana sau doar te gandesti sa incepi scoala de soferi. Niciodata nu ai cum sa fii pregatit pentru diferitele incercari pe care le vei trai la volan, asa ca cel mai bine este sa ai o informatie stocata acolo in cap, care sa te poata ajuta in caz de ceva.
Cum sa conduci in munti difera de cum trebuie sa conduci la mare vara. Cum sa te mentii alert la volan sau cum sa iti pregatesti masina de primavara. Tot felul de sfaturi si idei pentru a fi mai in siguranta si pentru a face din experienta condusului o placere.
Ma bucur ca am gasit acest site prin intermediul blogawards.ro, mai ales pentru ca stiu cum e sa nu iti placa sa conduci. Vad asta la iubita mea care are permisul de 9 ani si totusi stie exact cati km a parcurs (vreo 50). Poate ca dupa ce va citi ce scrie pe acolo nu va mai avea teama pe care o are cand vine vorba de tinut volanul in mana. In sfarsit am un aliat in acest site.
Vizitati cu incredere Permis-de-conducere.ro pentru ca aveti doar de castigat. Smecheria nu e sa conduci cu viteza sau incet. Smecheria e sa conduci bine, sa-ti faca placere si tie si pasagerilor, si sa fiti in siguranta.
Drive Carefully.
Floraria cu Povesti iti da o mana de ajutor
Nu mai stiu cum am ajuns pe blogawards.ro dar ideea e ca am inceput sa citesc pe acolo diverse postari. Dupa cateva minute dau de campania asta cu floraria, si m-am gandit sa ma bag si eu.
In ultimii ani am observat ca femeilor le plac florile cu adevarat. Poate ca nu o sa zica asta cand le intrebi dar cu siguranta cand se trezeste in fata cu un cadou cum e acesta, o sa vezi o sclipire in ochii lor si deodata ai sanse mai mari ca numele tau sa urce in carnetelul lor.
Mi se pare ca pana acum, gestul de a cumpara flori era prost inteles. Cand eram copil traiam cu impresia ca florile se cumpara doar din obligatie ( cand mergeam la medic sau cand tata avea nevoie de un act de la primarie, etc), sau pentru a face impresie buna. Cel putin asta cu impresia buna am auzit-o de zeci de ori cand ma trimiteau ai mei cu flori la scoala pentru absolut toate motivele posibile. Ba era ziua dirigintei, ba serbare, prima zi de scoala, 1 martie, 8 martie, ba se ducea altu cu un buchet de flori la profa X, si a doua zi trebuia sa duc si eu sa nu fiu ala mai fraier .
De partea cealalta sta conceptia despre oferitul florilor, formata prin practica. Am observat ca punctezi serios daca mergi acasa la fata cu un buchet de flori, asa fara nici un motiv. Ea o sa te intrebe care e ocazia iar tu o sa scoti pe gura un cliseu din filmele romantice americane. La fel de pozitiv va fi feedback-ul si daca atunci cand trebuie sa iei un cadou pentru o oarecare doamna, renunti la cumparatul diverselor lucruri care deja te fac sa te intrebi daca i-ar placea sau nu, si mergi la sigur cu o cutie cu flori.
In momentul de fata am o noua conceptie. Florile si cadourile pot fi folosite in diferite feluri insa oricum ar fi ele te ajuta sa iti exprimi un sentiment, te ajuta sa transmiti ceva si de cele mai multe ori, o floare face cau o mie de cuvinte.
Astea fiind spuse sa trecem la partea practica. Asa cum spuneam mi-a atras atentia postarea de pe blogawards cu Floraria cu Povesti.
Cel putin in Bucuresti sunt multe florarii. Marele dezavantaj este faptul ca niciodata eu nu am fost multumit de serviciile prestate de acestea. De cativa ani incoace folosesc cu succes mediul online mai ales pentru a cumpara si trimite flori. M-am saturat sa merg la tanti cu floraria din colt si sa intreb cat costa un buchet, doar pentru a primi aruncat inspre mine un pret care e mai mare decat acum o ora cand a intrebat un coleg de-al meu. M-am saturat sa gasesc in buchete, flori carora le cad petalele cum am facut 10 pasi de la cumpararea lor.
Acestea fiind spuse, recomand cu tarie florariile online. Una dintre cele mai bune este Floraria cu Povesti. Intamplator sau nu am apelat la ei in doua ocazii. Nu o sa scriu acum ce, cum si unde am avut nevoie de serviciile lor, important e ca am ramas profund surprins de faptul ca primesti din partea lor exact ceea ce iti promit. Livreaza gratuit comanda ta in timp foarte scurt, cam o ora si jumatate in cazul meu ( la ei pe site scrie maxim 3), si mai ales, buchetul pe care il trimiti nu arata ca la orice alta florarie ci are un aer aparte, exclusivist.
Pe langa toate acestea, au o facilitate super tare dupa parerea mea. Clasicul biletel ce insoteste orice buchet de trandafiri, poate fi imbunatatit cu ajutorul lor. Tu le dai cateva informatii de baza despre destinatar si ei baga toate astea intr-o oala magica din care scot un pergament cu o poveste. Si na belea, personajul povestii e chiar destinatarul.
Oricum, merita testati si de voi, eu unul am fost multumit. Cred ca data viitoare cand o sa apelez la ei, o sa le cer sa-mi faca mie livrarea ca sa ma pot prezenta personal cu cadoul la iubita mea, pe 4 august cand e ziua ei.
Deja imi imaginez cum deschide usa si ma vede in mana cu cadoul asta. Mdaaa, imi imaginez.
.
joi, 13 iunie 2013
Taim. si de la capat.
Time is money...asa se spune cel putin!
Time is money nu cred ca ma reprezinta. Nu castig destui bani ca sa ii asociez cu timpul. Am timp destul si bani prea putin. Nu cred ca sunt singurul!
Banii se fac, se pierd, exista, desi sunt un lucru fabricat de noi si tindem sa uitam asta mereu pe cand timpul are o singura proprietate. Timpul trece.
Scriu iar pentru ca ma atinge putin tema acestei provocari.Pentru ce anume as dori mai mult timp?
Dragii mei cititori, daca existati, o sa va raspund.
As vrea sa am mai mult timp. As vrea timp pentru mine, sa fac ceea ce vreau sa fac. As vrea secunde, minute, ore , zile, saptamani, luni si ani. As vrea secunde in plus sa-mi vad iubita dimineata cand se trezeste. As vrea minute in care sa vorbesc cu parintii mei pentru ca stiu ca nu vor fi acolo mereu. As vrea ore in care sa pun pauza la tot ce e in jurul meu si sa respir adanc. Zile in care sa repar ceea ce am gresit. Saptamani in care sa ma bucur de ce e in jurul meu. Luni si ani pentru mine.
Ma grabesc.
Asta e concluzia mea. Ma grabesc prea mult. Problema e ca nu sunt singurul. Timpul trece mai repede astazi si mai incet decat maine. Asta e realitatea. Trebuie sa tragem cu dintii de el.
Pasi mici. Cred ca asta e cheia.
Bucurati-va de orice clipa salvata , de orice ragaz pe care il aveti, de orice minut in care va puteti simti singuri cu gandurile voastre.
Cititi o carte, nu va mai ganditi la bani; sartati-va iubita si tineti-o in brate. Investiti in timp.
O vacanta in Maramures pentru a simti ca s-a oprit timpul in loc. O electrocasnica/gadget cum ar fi: oricare din gama TET de la Arctic, pentru a te scuti de bani si a-ti manca mai putin timp. Gateste persoanei iubite, cu un cuptor incorporabil TET ce te scuteste de griji, pozeaza-te in cat mai multe ipostaze. Traieste-ti viata.
Cam asta am avut de zis.
Am scris acest post pentru ca m-au atins cei de la blogalinitiative.ro cu campania lor, si mai multe detalii despre partea practica gasiti aici.
Pace.
Cu acest articol m-am alaturat campaniei “Consultant in Electronomie”. Poti castiga saptamanal, in luna iunie, electrocasnice din gama TET. Vino si tu pe www.consultantinelectronomie.ro.
Time is money nu cred ca ma reprezinta. Nu castig destui bani ca sa ii asociez cu timpul. Am timp destul si bani prea putin. Nu cred ca sunt singurul!
Banii se fac, se pierd, exista, desi sunt un lucru fabricat de noi si tindem sa uitam asta mereu pe cand timpul are o singura proprietate. Timpul trece.
Scriu iar pentru ca ma atinge putin tema acestei provocari.Pentru ce anume as dori mai mult timp?
Dragii mei cititori, daca existati, o sa va raspund.
As vrea sa am mai mult timp. As vrea timp pentru mine, sa fac ceea ce vreau sa fac. As vrea secunde, minute, ore , zile, saptamani, luni si ani. As vrea secunde in plus sa-mi vad iubita dimineata cand se trezeste. As vrea minute in care sa vorbesc cu parintii mei pentru ca stiu ca nu vor fi acolo mereu. As vrea ore in care sa pun pauza la tot ce e in jurul meu si sa respir adanc. Zile in care sa repar ceea ce am gresit. Saptamani in care sa ma bucur de ce e in jurul meu. Luni si ani pentru mine.
Ma grabesc.
Asta e concluzia mea. Ma grabesc prea mult. Problema e ca nu sunt singurul. Timpul trece mai repede astazi si mai incet decat maine. Asta e realitatea. Trebuie sa tragem cu dintii de el.
Pasi mici. Cred ca asta e cheia.
Bucurati-va de orice clipa salvata , de orice ragaz pe care il aveti, de orice minut in care va puteti simti singuri cu gandurile voastre.
Cititi o carte, nu va mai ganditi la bani; sartati-va iubita si tineti-o in brate. Investiti in timp.
O vacanta in Maramures pentru a simti ca s-a oprit timpul in loc. O electrocasnica/gadget cum ar fi: oricare din gama TET de la Arctic, pentru a te scuti de bani si a-ti manca mai putin timp. Gateste persoanei iubite, cu un cuptor incorporabil TET ce te scuteste de griji, pozeaza-te in cat mai multe ipostaze. Traieste-ti viata.
Cam asta am avut de zis.
Am scris acest post pentru ca m-au atins cei de la blogalinitiative.ro cu campania lor, si mai multe detalii despre partea practica gasiti aici.
Pace.
Cu acest articol m-am alaturat campaniei “Consultant in Electronomie”. Poti castiga saptamanal, in luna iunie, electrocasnice din gama TET. Vino si tu pe www.consultantinelectronomie.ro.
vineri, 2 noiembrie 2012
Milano part two
Part I...
Ne apropiem de iesire, vedem cum toti asiaticii isi pregatesc degetele pe dslr-uri si ne intrebam ce urmeaza.
Evident nu ma asteptam sa iesim intr-o piata plina de oameni asupra careia, in partea stanga vegheaza impunator Domul. Ma lasa putin fara cuvinte si degeaba incerc sa-mi maschez admiratia. E superb, sau superba fiind catedrala. Ulterior am aflat ca e intre primele 5 cele mai mari din lume. Cate paini cred ca au mancat astia cat timp construiau aici...
Stam prin piata cateva minute, cautam un loc pe o bordura dar e greu de gasit ceva. In fine, cat ne invartim vine un tip de culoare, si-mi pune pe mana o ata colorata spunandu-i Irinei ca imi va da Africa Power. Cere bani dar nu-i dam, mergem mai departe. Poze la greu. Avem ce fotografia. E prima catedrala mare pe care o vad. Imi plac si mereu am fost fascinat de ele.
Inevitabil, ne apropiem incet de intrare. Nu cred ca ne deplasam foarte greu ci doar ca pare foarte mare si nu pot aprecia corect distantele.
Ineriorul este exact cum ma asteptam. Vitraliile impresioneaza in mod evident prin coloritul lor ireal. Lume ca la balamuc dar e liniste. Nu totala cidoar atat cat sa poti vedea grandoarea bisericii fara a fi deranjat de ceilalti. Statui, icoane, un sfant, de toate.
Iesim si dupa ce amstat in catedrala aproximativ jumatate de ora, ni s-a facut foame. Solutia clasica, tadam, McDonalds. Preturi comparabile, junk food dar mergi la sigur. Sti exact pe ce dai banii.
Cu harta in mana, Milano e un oras foarte usor de vizitat. Important este sa fie o harta cu atractiile turistice. Noi stiam exact ce doream sa vedem asa ca ma uit , ma orientez si pornim pe o straduta.
Din cand in cand imi verificam directia pana cand la un moment dat realizez ca sunt unde doream sa ajung. Santa Maria delle Grazie.
Dupa umila mea parere, nu are nimic special la exterior. O biserica veche, ingrijita, caramida rosie dar mult mai palida decat albul Domului.
Am intrat, si am gasit cu adevarat liniste. Lumea mai intra sa se roage, fara turisti in afara de noi. Relaxant mai ales dupa o zi de mers pe jos. In fata bisericii am prins un loc pe o banca si ne-am tras sufletul oftand ca nu putem vizita cladirea alaturata, care chiar pare o casa banala daca nu sti ca acolo, in cantina fostei biserici, se afla pictata pe un perete, Cina Cea de Taina a lui DaVinci. Deh, e luni.
Milano iti intra in inima, te obisnuiesti cu el. Deja eram obositi, presati de timp, asa ca am mai luat vreo doua pauze pana am ajuns la Castelul Sforza. Cand am ajuns, am dat o tura pe langa el, si recunosc, te face sa te intorci in timp. Eu unul m-am gandit la ce viata aveau oamenii pe timpul ala. Parea putin macabru.
In fine, niste poze la cateva soparle ce traiau prin zona, sau la pisicile din castel, apoi pe marginea unui superb bazin in mijlocul unei gradini cu flori multicolore. S-a terminat bateria de la camera. Deja e tarziu, s-a inserat si oricat am fi dorit sa mai stam, s-a lasat frigul, ne este somn si tot ce ne ramane de facut e sa ne indreptam in mers de promenada catre hotel. Trecem din nou pe strazile pline de viata, prin piata Domului, pe langa Scala, si apoi cand chiar nu mai puteam merge, intram la metrou si mergem la somn.
Next day, doar plimbare. Cu rucsacul in spate parca nu mai aveam chef de aventura stiind ca in 2 ore plecam spre aeroport. Intram in magazine, ne plimbam prin parc, luam magneti, etc.
Ne urcam in shuttle si plecam la aeroport. Vom mai veni. Frumos oras!
Ne apropiem de iesire, vedem cum toti asiaticii isi pregatesc degetele pe dslr-uri si ne intrebam ce urmeaza.
Evident nu ma asteptam sa iesim intr-o piata plina de oameni asupra careia, in partea stanga vegheaza impunator Domul. Ma lasa putin fara cuvinte si degeaba incerc sa-mi maschez admiratia. E superb, sau superba fiind catedrala. Ulterior am aflat ca e intre primele 5 cele mai mari din lume. Cate paini cred ca au mancat astia cat timp construiau aici...
Stam prin piata cateva minute, cautam un loc pe o bordura dar e greu de gasit ceva. In fine, cat ne invartim vine un tip de culoare, si-mi pune pe mana o ata colorata spunandu-i Irinei ca imi va da Africa Power. Cere bani dar nu-i dam, mergem mai departe. Poze la greu. Avem ce fotografia. E prima catedrala mare pe care o vad. Imi plac si mereu am fost fascinat de ele.
Inevitabil, ne apropiem incet de intrare. Nu cred ca ne deplasam foarte greu ci doar ca pare foarte mare si nu pot aprecia corect distantele.
Ineriorul este exact cum ma asteptam. Vitraliile impresioneaza in mod evident prin coloritul lor ireal. Lume ca la balamuc dar e liniste. Nu totala cidoar atat cat sa poti vedea grandoarea bisericii fara a fi deranjat de ceilalti. Statui, icoane, un sfant, de toate.
Iesim si dupa ce amstat in catedrala aproximativ jumatate de ora, ni s-a facut foame. Solutia clasica, tadam, McDonalds. Preturi comparabile, junk food dar mergi la sigur. Sti exact pe ce dai banii.
Cu harta in mana, Milano e un oras foarte usor de vizitat. Important este sa fie o harta cu atractiile turistice. Noi stiam exact ce doream sa vedem asa ca ma uit , ma orientez si pornim pe o straduta.
Din cand in cand imi verificam directia pana cand la un moment dat realizez ca sunt unde doream sa ajung. Santa Maria delle Grazie.
Dupa umila mea parere, nu are nimic special la exterior. O biserica veche, ingrijita, caramida rosie dar mult mai palida decat albul Domului.
Am intrat, si am gasit cu adevarat liniste. Lumea mai intra sa se roage, fara turisti in afara de noi. Relaxant mai ales dupa o zi de mers pe jos. In fata bisericii am prins un loc pe o banca si ne-am tras sufletul oftand ca nu putem vizita cladirea alaturata, care chiar pare o casa banala daca nu sti ca acolo, in cantina fostei biserici, se afla pictata pe un perete, Cina Cea de Taina a lui DaVinci. Deh, e luni.
Milano iti intra in inima, te obisnuiesti cu el. Deja eram obositi, presati de timp, asa ca am mai luat vreo doua pauze pana am ajuns la Castelul Sforza. Cand am ajuns, am dat o tura pe langa el, si recunosc, te face sa te intorci in timp. Eu unul m-am gandit la ce viata aveau oamenii pe timpul ala. Parea putin macabru.
In fine, niste poze la cateva soparle ce traiau prin zona, sau la pisicile din castel, apoi pe marginea unui superb bazin in mijlocul unei gradini cu flori multicolore. S-a terminat bateria de la camera. Deja e tarziu, s-a inserat si oricat am fi dorit sa mai stam, s-a lasat frigul, ne este somn si tot ce ne ramane de facut e sa ne indreptam in mers de promenada catre hotel. Trecem din nou pe strazile pline de viata, prin piata Domului, pe langa Scala, si apoi cand chiar nu mai puteam merge, intram la metrou si mergem la somn.
Next day, doar plimbare. Cu rucsacul in spate parca nu mai aveam chef de aventura stiind ca in 2 ore plecam spre aeroport. Intram in magazine, ne plimbam prin parc, luam magneti, etc.
Ne urcam in shuttle si plecam la aeroport. Vom mai veni. Frumos oras!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)